- Autor
- Echipa editorială REVIRA
- Revizor medical
- Dr. Gabriel Stan
- Publicat
- 30.09.2026
- Aprobare medicală înregistrată
- 30.09.2026
Durerea de călcâi și fasciita plantară: de unde începe tratamentul?
Durerea de sub călcâi la primii pași poate apărea în fasciita plantară, numită și fasceită plantară. Evaluarea o diferențiază de problemele tendonului lui Ahile sau ale gleznei. Planul pornește de la adaptarea solicitării, încălțăminte și exerciții. În cazuri persistente, după tratamentul conservator, se poate discuta și PRP; rezultatele și potrivirea procedurii se evaluează individual.
Citește mai departe: Fasciita plantară și primii pași dureroși · PRP: ce să întrebi înaintea procedurii · Dr. Stan explică: durerea de călcâi
Despre PRP în fasciita plantară: studiu clinic randomizat. Rezultatele unui studiu nu stabilesc singure indicația individuală.
Cum se poate manifesta
Pot apărea sensibilitate, umflare, vânătaie, rigiditate sau durere la mers și sprijin. Localizarea — în jurul gleznei, spre călcâi sau pe tendonul lui Ahile — și momentul apariției sunt utile pentru discuția clinică.
Ce poate explica simptomele?
Ligamentele, tendoanele și articulația pot fi afectate, iar un traumatism poate produce și o fractură. Durerea din spatele gleznei, lângă tendonul lui Ahile, trebuie diferențiată de alte localizări.
Ce ai încercat până acum?
Spune dacă ai călcat strâmb, ai auzit o pocnitură sau ai schimbat recent nivelul de efort. Adu informațiile despre imobilizare, recuperare și eventualele accidentări anterioare ale aceleiași glezne.
De ce poate persista durerea?
Notează dacă problema este durerea, umflătura, senzația de nesiguranță la pas sau o combinație. Evoluția fiecăreia ajută la reevaluarea planului și a revenirii la activitate.
Investigații
Radiografia nu este automată pentru orice durere. Se decide în funcție de mecanismul accidentării, examinare și suspiciunea clinică.
Ce poate verifica medicul?
Medicul poate verifica sprijinul, mobilitatea și structurile sensibile. Contextul traumatismului și examenul clinic îl ajută să decidă dacă sunt necesare radiografii sau alte investigații.
Ce opțiuni pot fi discutate?
Planul poate include recuperare și ajustarea temporară a efortului, cu alte tratamente în funcție de diagnostic. O infiltrație nu este răspunsul automat la o entorsă care încă doare.
Ce poți face pe termen lung?
Discută pașii pentru reluarea mersului, apoi a efortului mai solicitant. Cere repere pentru progres și pentru reevaluare, mai ales dacă ai avut mai multe episoade de răsucire a gleznei.
Întrebări frecvente
Dacă este umflată, înseamnă că este doar entorsă?
Nu. Umflătura nu diferențiază singură tipul leziunii; istoricul și examinarea sunt importante.
Când pot reîncepe alergarea?
Momentul se stabilește după evaluarea problemei și a funcției. Cere criterii de revenire potrivite activității tale.
Ce explic la programare?
Menționează zona, de când doare și dacă a existat un traumatism. Pentru semnele de alarmă de mai sus, solicită direct ajutor urgent.
Cum aflu cauza durerii de gleznă?
Un simptom singur nu stabilește cauza. Medicul discută debutul și evoluția durerii, activitățile afectate și istoricul relevant, apoi decide dacă este nevoie de examinare sau investigații.
Am nevoie de RMN sau radiografie?
Nu automat. Alegerea unei investigații depinde de evaluarea clinică și de măsura în care rezultatul ar putea schimba conduita. Adu investigațiile deja făcute, dacă le ai.
Surse și referințe
URMĂTORUL PAS
Hai să clarificăm de ce te doare.
La consultație poți discuta ce ai încercat, ce s-a schimbat și ce îți limitează activitățile. Medicul reevaluează situația și explică opțiunile potrivite indicației tale.
Nu trebuie să alegi o procedură înainte de evaluare.
Solicită o evaluare medicalăCe aduci la prima consultație →Informațiile au caracter educațional și nu înlocuiesc consultația medicală.
